În inima de?ertului,acolo unde soarele arde fara mila ziua ?i stelele vegheaza noaptea,s-a nascut un om al în?elepciunii,un om al echilibrului.Numele lui era Chedma,era al doisprezecelea copil al lui Ismail fiul lui Avram ?i al lui Agar,iar mo?tenirea sa avea sa dainuie mult dupa ce pa?ii sai s-au pierdut în nisip.Chedma nu era un razboinic legendar,nici un cuceritor temut.Nu avea sabia unui conducator de o?ti ?i nici mânia unui tiran.Arma lui era cuvântul,iar scutul sau era rabdarea.Într-o lume în care triburile se razboiau pentru apa,pentru turme ?i pentru orgoliu,el a ales o alta cale.Înca din tinere?e,a înva?at ca o vorba rostita la momentul potrivit poate opri o suli?a ridicata.A în?eles ca o în?elegere dreapta poate aduce mai multa boga?ie decât o victorie în lupta.Astfel,a devenit puntea dintre triburi,omul cautat de ?eici ?i negustori pentru a aduce pacea atunci când amenin?area razboiului plana asupra lor.Se spunea ca avea darul de a asculta nu doar cu urechile,ci ?i cu inima.Oamenii veneau la el cu necazurile lor,iar el le vorbea cu blânde?e,le dadea sfaturi ?i îi ajuta sa gaseasca o cale de mijloc.A fost cel care a împacat familii despar?ite,care a unit tabere ce se urau de genera?ii ?i care a facut comer?ul mai sigur,punând capat atacurilor asupra caravanelor.Dar diploma?ia nu este doar despre cuvinte.Uneori,a fost nevoit sa mearga acolo unde al?ii nu ar fi îndraznit.A pa?it în corturile du?manilor,a negociat în fa?a celor care îl priveau cu neîncredere ?i a stat între doi razboinici gata sa-?i înfiga pumnalele unul în celalalt.?i de fiecare data,a reu?it sa transforme ura în în?elegere,razbunarea în împacare.Astfel,Chedma nu a fost doar un diplomat,ci un pastrator al pacii,un om care a aratat ca de?ertul nu este doar un loc al luptei,ci ?i al speran?ei.Iar povestea lui,spusa sub cerul plin de stele,avea sa ramâna vie pentru genera?iile ce vor urma.