Pisica doamnei Popescu

Cu o ac?iune ce reda cu fidelitate atmosfera unei Craiove din vara anului 1942, "Pisica doamnei Popescu" este fara doar ?i poate unul dintre romanele "hard boiled" care, pâna sa te clocoteasca, te fierb la foc mic începând chiar cu prima pagina.

Romanul, desprins parca dintr-un jurnal de memorii, reconstituie unul dintre cazurile vestitului Anton Olteanu care, în urma unui accident nefericit, este nevoit sa renun?e la cariera din cadrul Chesturii Poli?iei. Fara nicio alta resursa materiala în afara unei chete din partea colegilor, acesta apeleaza la un vechi amic, caruia îi facuse cândva un mare favor, reu?ind astfel sa închirieze aproape pe nimic o garsoniera într-una din cele mai exclusiviste cladiri din ora?, unde încrope?te "Tony & asocia?ii", "o agen?ie de detectivi particulari la care, momentan, unicul ac?ionar eram eu." – dupa cum marturise?te fostul comisar.

Absolut întâmplator, în locuin?a de deasupra garsonierei în care se instaleaza eroul nostru, locuie?te Delia Popescu, o tânara doamna de o frumuse?e rava?itoare al carui so? este plecat pe front. Doamna Popescu conduce un automobil Mercedes de 80 de cai putere – un vehicul ce doar func?ionarii cu rang foarte înalt din cadrul armatei germane ?i-l pot permite – bea cot la cot cu barba?ii, fumeaza ?igarile altora, lasa uneori impresia ca ar fi naiva, alteori ca ar fi extrem de inteligenta, se îmbraca dupa ultima moda, parând sa nu duca lipsa banilor, însa accepta sa lucreze ca secretara pe un salariu de nimic, fiind, una peste alta, genul de femeie la care "pu?ini barba?i cu sânge în instala?ie i-ar putea rezista" – spune Tony.

?i, ce sa vezi!, doamna Popescu are o pisica. Iar, pisica...